„Căpşunarii” cer ajutorul psihologilor

Cuplurile care lucrează pe rând în străinătate vin, în perioada vacanţelor, să ceară ajutorul psihologilor din Valea Jiului, după ce realizează că acasă lucrurile nu mai sunt cum erau. Psihologii spun că acesta este efectul unei vieţi moderne şi că toate se răsfrâng asupra copiilor. Mai mult, situaţiile nu sunt nici pe departe rezolvate, pentru că vacanţele sunt prea scurte şi cei cu probleme nu au răbdarea să vadă că efectele unei terapii se obţin după mai multe ore. „Vin astfel de oameni, care când ajung acasă găsesc ce nu se aşteptau şi ei cred că noi avem o baghetă magică şi că totul se rezolvă repede. Lucrurile nu stau aşa şi foarte mulţi renunţă după prima programare”, spune Silvana Capriş, psiholog la centrul de consiliere Socio Pro din Petroşani.
La cabinetele psihologice vin mereu oameni care lucrează în străinătate, mai ales în perioada de vară când sunt concedii, pentru că, spun psihologii, au văzut că astfel de metode dau rezultate în Spania şi talia, dar cel mai rău este că nu obţin efectul scontat. Mulţi renunţă după prima şedinţă şi până pleacă înapoi nu mai vin.
Această situaţie a devenit o obiş-nuinţă mai ales din această vară, când numărul celor care au venit la psiholog a crescut, dar îngrijorarea psihologilor este legată mai ales de copii. „În cuplurile cu copii situaţia este dificilă. Mulţi îşi aduc copiii înapoi în ţară şi pentru că există probleme în cuplu, primul care suferă e copilul, sau copiii. Din păcate aceştia nu ajung decât foarte rar la noi şi abia când profesorii observă că ceva nu e în regulă. Aici este problema cea mai mare”, spun psihologii.
Numai în ultimul an, cel puţin 10 copii au ajuns la psiholog cu probleme comportamentale, dar psihologii spun că au fost depistaţi în urma unor testări ce le-au fost făcute bunicilor ori rudelor lor care îi au în grijă. „Descoperim astfel de cazuri la testările periodice ale personalului angajat. Atunci, bunicii, care îşi iau câte un loc de muncă cu jumătate de normă, recunosc că sunt stresaţi şi până la urmă ajung la concluzia că nu se mai înţeleg cu copiii lăsaţi în grija lor. Oamenii aceştia ştiu cel mai bine că banii câştigaţi la muncă în străinătate, nu suplinesc prezenţa părinţilor şi acestea sunt cazurile fericite care ajung la noi”, a mai spus Capriş.
La cabinetul special înfiinţat pentru astfel de cazuri au venit săptămânal câte 4 copii şi adolescenţi, care au reuşit cu greu să-şi recunoască problemele, dar psihologii spun că mulţi pot fi aduşi pe calea cea bună. Pentru cei care au curajul să vină şi să ceară ajutor, uneori nici nu se percepe taxa de consultaţie, pentru că, spun specialiştii, „încercăm să facem totul, numai să ajungem la un rezultat cu ei” şi dacă nu au bani, nu contează, pentru că de cele mai multe ori părinţii află şi ulterior achită consultaţiile. Adolescenţii ajung ca, după plecarea părintelui sau a părinţilor, în unele cazuri, să-i şantajeze, ei înţelegând astfel că „dacă tot e plecat, măcar să le dea totul”. Echilibrul lor interior şi sistemul de valori este inversat, iar copiii se comportă cum nici ei nu şi-ar dori, cazurile devenind patologice dacă nu sunt tratate la timp.

DIANA MITRACHE

Vacanţă de coşmar în Bulgaria

Două familii din Valea Jiului şi Braşov au trăit experienţa umilirii în ţara vecină la Nisipurile de aur, după ce au fost prădaţi ca în codru pe o plajă din Bulgaria. Nici autorităţile bulgare, dar mai rău, nici românii nu le-au dat nici măcar un ajutor şi vacanţa a devenit un coşmar pentru patru oameni care au crezut că pot face plajă pe nisipul ţării vecine.
Totul a început la finele săptă-mânii trecute, când cei patru au decis să facă o plimbare de pe litoralul românesc pe cel bulgăresc, unde reclamele sună atrăgător. Nici nu au apucat să se întindă pe şezlongurile închiriate la soare pe o plajă din Bulgaria, că au şi constatat că nu mai au bani, acte, carduri şi chei de la maşini. Oamenii au dat fuga la maşini să vadă dacă acestea mai există şi, mai apoi au încercat să ia legătura cu autorităţile. Totul s-a petrecut în câteva secunde, imediat ce au ajuns pe plajă. „Aşa ceva nu credeam că e posibil. Am alertat poliţia, dar bulgarii se fac că nu înţeleg şi par a fi pe o mână cu hoţii. Ne-au dat de înţeles că nu discută cu noi până nu avem translator. De unde translator acolo?”, spune Dan Mihai, unul dintre turiştii din Valea Jiului.
Pentru că au rămas fără acte, carduri şi chei, turiştii români au încercat să ia legătura cu autorităţile române din ţara vecină, însă au fost purtaţi de la ambasadă la consulat şi mai apoi la poliţia de frontieră. Cu rezervoarele aproape goale la maşini, cei patru au reuşit să facă acest drum şi, surpriza finală a venit de la poliţiştii din România. „După ce am umblat de la consulat la ambasadă şi invers, apoi la poliţia de frontieră, care spunea că trebuia să rămânem la consulat, am ajuns în România. Aici poliţia ne-a sfătuit să dăm actele pierdute, că nu vor mai fi recuperate. Cum e posibil să nu se intereseze nimeni?”, mai spun cei din grupul de turişti.
După ce s-au dezmeticit, turiştii au încercat să găsească o soluţie ca să obţină vreo dovadă, ori vreun act ca să poată ieşi din ţara vecină şi să poată conduce maşina fără acte. Poliţiştii, însă, i-au sfătuit, la intrarea în ţară să dea actele pierdute, aceasta fiind singura şi cea mai rapidă soluţie. Ei au fost purtaţi de la consulat la graniţă şi atât în ţara vecină, cât şi la graniţă nu li s-a dat nicio speranţă. „Habar nu avem unde să mergem şi cum să ajungem mai repede să anulăm cardurile ce ne-au fost furate şi, în plus, am fost sfătuiţi să dăm actele pierdute, pentru că numai aşa avem şanse să facem rost de dovezi mai rapid”, mai spun oamenii.
Vacanţa plănuită la nisipurile de aur a fost un adevărat calvar, iar turiştii români încearcă acum singuri să îşi rezolve problemele, pentru că autorităţile române nu au mişcat un deget pentru a-i ajuta. „Nu sunt nici primul şi, probabil că nici ultimul, dar lumea ar trebui să ştie că acolo eşti umilit şi abandonat de toată lumea”, au mai spus turiştii.
Românii cred că ar fi fost prăduiţi de cei de pe plajă şi că atunci când au achitat şezlongurile la soare, cineva din anturajul celor de acolo ar fi văzut că au bani şi acte. Cu toate acestea, oamenii nu au unde să facă o plângere şi nimeni nu le dă nici cel mai mic ajutor.

Diana MITRACHE

Criza financiară distruge Aninoasa

Criza financiară în care se zbate de ceva vreme administraţia publică din Aninoasa se adânceşte tot mai mult. După ce lucrătorii din administraţia publică locală nu şi-au mai primit de câteva luni salariile, edilii s-au văzut puşi în faţa unei noi situaţii radicare: telefoanele mobile de serviciu ale consilierilor locali au fost decontate de la reţea pentru neplata facturilor mai vechi de 30 de zile.
Viceprimarul oraşului Aninoasa, Mihăiţă Nistor spune că acesta pare să fie doar începutul sfârşitului. “Nu ştiu cât vom mai putea rezista în condiţiile în care încasările la bugetul local sunt tot mai mici, iar cheltuielile par tot mai mari şi aproape imposibil de realizat. În aceste condiţii, Aninoasa nu mai are practic nici o situaţie de scăpare de la dezastru.” La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ a declarat, de curând, la o întâlnire a PNL că “primarul de la Aninoasa crede că dacă avem acolo un viceprimar PNL voi da bani supli-mentari acestui oraş. Eu nu pot însă susţine un oraş în care, după 16 ani de dezastru, cetăţenii au ales să continue în aceeaşi direcţie.”

Tiberiu VINŢAN

Amenzi pentru circulaţia auto în Retezat

Turiştii care vor ajunge cu maşini, ATV-uri sau orice tip de motociclete în Parcul Naţional Retezat riscă să primească amenzi usturătoare. Administra-ţia Parcului a stabilit ca acestea să ajungă de la 3.000 la 6.000 de lei. Măsura a fost impusă pentru evitarea poluării unei arii protejate ca rezervaţie naturală. Amenda este, potrivit reprezen-tanţilor Parcului Naţional Rete-zat, şi mai mare în cazul fir-melor care încalcă legea şi poate ajunge de la 25.000 la 50.000 de lei.
Mii de turişti ajung în sezonul de vară să aleagă tra-seele de munte din zona Par-cului Naţional Retezat, iar sal-vamontiştii spun că întrega zonă este marcată corespun-zător. Turiştii care doresc să urce la munte şi să se cazeze în cabanele şi pensiunile din Par-cul Naţional Retezat sunt sfătuiţi să treacă pe la Centrul de vizitare Nucşoara pentru a pot primi informaţiile necesare des-pre locurile de cazare şi cam-pare, regulile de comportament, refugiile Salvamont, precum şi hărţi cu traseele turistice din Masivul Retezat.
Accesul cu maşina spre centrul de vizitare se face din Drumul Naţional 66, prin localitatea Ohaba de sub Piatră, iar cei care ajung în zonă cu trenul sunt sfătuiţi să coboare în staţia CFR Subcetate sau în halta Ohaba de sub Piatră, de unde sunt îndrumaţi spre Centrul de vizitare.

Diana MITRACHE

Dallas-ul revine în civilizaţia urbană

Un vechi cartier mineresc din Vulcan, cunoscut sub numele de “Dallas”, este pe cale de a fi repopulat, după mai bine de 10 ani de când minerii care locuiau aici au luat drumul Moldovei ori al străi-nătăţii, lăsând în urmă apartamente devastate şi blocuri aproape ruinate.
Iniţiativa reamenajării acestui cartier, situat într-o zonă de altfel, foarte pitorească, aparţine autori-tăţilor locale, care au depus anul trecut şi au câştigat un proiect de reconstrucţie a cartierului, după ce acesta a speriat o ţară întreagă cu imaginea lui dezolantă publicată în jurnalele centrale şi pe posturile de televiziune.
Practic, proiectul în valoare de 600.000 de dolari vizează reabi-litarea infrastructurii în cartierul Micro 3B, iar în paralel se lucrează la rea-bilitarea locuinţelor din blocurile părăsite, care vor deveni aparta-mente sociale. „Proiectul l-am câş-tigat prin Agenţia Naţională de Dez-voltare şi Reconstrucţie a Zonelor Miniere şi vizează realizarea străzilor şi a aleilor pietonale în Cartierul Micro 3 B, celebrul Dallas. În plus, lucrăm să dăm în folosinţă cât mai multe apartamente ca locul să fie din nou populat”, spune primarul din Vulcan, Gheorghe Ile.
Cartierul a devenit o ruină imediat după plecarea din sistemul extractiv a celor câteva mii de mineri, ce au lăsat în urmă blocuri fără geamuri, uşi şi fără aparatură sanitară. Ani la rând, acest loc din Vulcan a fost un refugiu pentru găştile de vagabonzi şi pentru alte persoane certate cu legea, devenind un cartier rău famat din Valea Jiului. De ceva vreme însă, după ce acolo s-au dat în folosinţă câteva locuinţe sociale şi a fost reabilitată o fostă grădiniţă, care a devenit centru pentru copiii celor care nu au po-sibilitatea să-i îngrijească acasă, lucrurile s-au schimbat radical.
Până în această vară, Primăria a reamenajat şi repartizat 86 de locuinţe în blocurile turn din Dallas, iar alte 22 ar putea fi repartizate până la finele anului. În plus, în parteneriat cu un cetăţean american, alte câteva zeci de locuinţe le vor fi repartizate celor din Cartierul So-hodol. Acestor iniţiative li se adaugă cele ale altor cetăţeni ai Vulcanului care şi-au achiziţionat aici apartamente pe care le-au modernizat. Practic, de la o zi la alta, Dallas-ul renaşte.

Diana MITRACHE

Modernizarea termocentralei Mintia aduce garanţii pentru viitorul mineritului

Agenţia naţională de presă Agerpres informează, citând un comunicat al Ministerului Econo-miei şi Finanţelor, că patru dintre grupurile energetice ale Centralei termoelectrice Mintia Deva vor fi echipate cu instalaţii de desul-furare a gazelor de ardere prin care se vizează diminuarea şi eli-minarea poluării aerului, solului şi apei din regiune, conform unei in-vestiţii de 523,834 milioane de lei aprobată în şedinţa de Exe-cutivului din 13 august.
Prin această investiţie cu termen de realizare de opt ani, emisiile de dioxid de sulf de la grupurile 1, 3, 5 şi 6 de 210 MW ale centralei vor fi încadrate în gazele de ardere în limita de 400 mg/Nmł prevăzută atât de legislaţia internă, prin HG 541/2003, cât şi de cea euro-peană, prin Directiva 2001/80/EC, potrivit unui comunicat difuzat joi de Biroul de presă al Guvernului.
Finanţarea investiţiei se va face din surse proprii şi din surse atrase, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii aprobate potrivit legii. Conform comunicatului, funcţionarea în continuare a termocentralei este condiţionată de echiparea sa cu instalaţii de desulfurare la termenele stabilite prin HG 322/2005. De asemenea, conform HG 541/2003 cu modificările şi completările ulterioare, grupurile energetice 1, 3, 5 şi 6 trebuie să-şi reducă emisiile de substanţe poluante în gazele de ardere, etapizat, până la 31 decembrie 2013, iar în ceea ce priveşte grupurile nr. 2 şi 4, HG 1502/2006 stabileşte că acestea vor putea să funcţioneze până la 31 decembrie 2015 fără instalaţie de desulfurare.
Valoarea emisiei de dioxid de sulf în gazele de ardere provenind din arderea combusti-bililor fosili în cazanele de abur de 330t/h aferente grupurilor energe-tice din CTE Mintia este cuprinsă în prezent între 1.700 şi 4.000 mg/Nmł. CTE Mintia a fost con-struită în perioada 1969-1980 în vederea furnizării de energie electrică în Sistemul Energetic Naţional.
Echiparea grupurilor 1, 3, 5 şi 6 cu instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere va asigura con-tinuitatea funcţionării centralei şi, implicit, producerea de energie electrică pentru Sistemul Ener-getic Naţional şi energie termică pentru locuitorii Devei şi pentru platforma industrială Mintia. Acest lucru va crea, de asemenea, posi-bilitatea creşterii disponibilităţii la export a energiei electrice şi va asigura menţinerea locurilor de muncă la SC Electrocentrale Deva SA, SC Termoserv Deva SA, precum şi cea a industriei mi-niere din Valea Jiului, contribuind astfel la reducerea ratei şoma-jului, se menţionează în comu-nicat.
Preşedintele LSMVJ, Zol-tan Lacataş salută iniţiativa reprezentanţilor Ministerului Eco-nomiei şi Finanţelor de a demara aceste investiţii, dar reaminteşte că, în egală măsură, termocen-trala de la Paroşeni are nevoie de aceleaşi investiţii pentru a-şi garanta existenţa în continuare pe piaţa energetică. Termocentrala de la Paroşeni este cel de-al doilea mare consumator de huilă din judeţul Hunedoara.

Lucian ISPAS